Treceți la conținutul principal

Iniţiativă judeţeană: denumirea judeţului Olt să fie completată cu Romanaţi

Toţi parlamentarii de Olt susţin ideea 

Judeţul Olt ar putea avea în viitorul apropiat denumirea de Olt Romanaţi, dacă iniţiativa parlamentarilor olteni se va concretiza într-o lege. Consiliul Judeţean doreşte să organizeze un referendum în judeţ, după informarea prealabilă a oltenilor, şi să obţină votul acestora pentru a repara nedreptatea făcută în perioada interbelică. Locuitorii judeţului nu vor avea de suferit ca urmare a modificării, actele şi documentele oficiale urmând a primi noua denumire a Oltului la momentul preschimbării.

Fostul judeţ Romanaţi ar putea apărea în viitorul apropiat pe harta ţării, alături de cel al Oltului, dacă iniţiativa Consiliului Judeţean şi a parlamentarilor olteni va fi primită cu braţele deschise de locuitorii Oltului. Mai precis, actualul judeţ Olt va deveni Olt Romanaţi – cu sau fără cratimă, urmărindu-se repararea nedreptăţii făcute în perioada interbelică. Primul pas în concretizarea proiectului a fost făcut la sfârşitul săptămânii trecute la Caracal, unde cea mai mare parte din deputaţii şi senatorii de Olt au fost prezenţi alături de conducerea Consiliului Judeţean, oficialităţi ale municipiului, oameni de cultură şi istorie, dar şi Episcopul Slatinei şi Romanaţilor, Preasfinţitul Sebastian. Senatorul de Olt Paul Stănescu a subliniat că proiectul nu este unul politic, el ţine strict de identitatea cultural-istorică a judeţului. „Nu am vrut să fie o întâlnire politică astăzi sub nicio formă, vreau să fie o întâlnire civică, de aceea am invitat şi toţi parlamentarii de Olt. Este un proiect pentru care ne-am dori o finalitate aşa cum credem cu toţii de cuviinţă: nu este de a schimba denumirea judeţului Olt, ci de a adăuga la numele judeţului Olt şi Romanaţiul. Eu cred că e o chestiune profundă să facem acest lucru, pentru că în primul rând e o reparaţie morală pentru toţi cei care au locuit într-un judeţ cu o istorie bogată şi cred că o dată cu această adăugare, cu liniuţă sau fără liniuţă, intensitatea cultural-istorică a judeţului nostru se va întări foarte mult. Am considerat că e foarte important să ne întâlnim şi cu colegii noştri paramentari, indiferent de culoarea politică pe care o au, pentru că sunt două faze: organizarea unui referendum de către Consiliul Judeţean pentru acest lucru, cu tot ce presupune asta, şi dacă acest referendum e valid şi iese aşa cum ne dorim cu toţii, urmează o lege în Parlamentul României cu numele judeţului Olt-Romanaţi. Un lucru foarte important este să reuşim prin legea de după să avem un articol care să prevadă că nu se vor schimba documentele cetăţenilor, şi totul se va întâmpla când se vor preschimba de drept. Nu se schimbă nimic, doar adăugăm la numele judeţului Olt şi Romanaţiul. Avem nevoie în Parlament de susţinerea tuturor – şi doamna senator Mirea şi domnul Ştirbu şi Niţă au fost de acord cu acest lucru – pentru că este nevoie de majoritate în Parlament. Nu vă ascund că şi politic, eu am cerut partidului din care fac parte să-mi dea acordul pentru acest lucru. La noi nu e nimic politic, e o acţiune civică, a locuitorilor judeţului Olt, care îşi doresc acest lucru”, a declarat senatorul Paul Stănescu. Proiectul se bucură şi de sprijinul Episcopiei, care, de-a lungul timpului, a primit adrese oficiale din partea oamenilor de cultură şi istorie din judeţ care cereau revenirea la vechea denumire. „Am reperat această amărăciune, această mâhnire a dumneavoastră, a celor din Romanaţi, şi anume faptul că v-a dispărut într-un fel istoria, cultura, şi aţi fost nedreptăţiţi prin suprimarea numelui acestuia din administraţia publică. Lucrurile au căpătat un anumit contur când am avut noi prima şedinţă a adunării noastre eparhiale, forumul nostru cel mai înalt. Au venit deputaţi – aşa îi numim şi noi - în Adunarea Eparhială de Caracal şi Corabia şi mi-au adus la cunoştinţă despre această nedreptate. Mi-au prezentat şi un material, un memoriu, şi mi-au cerut explicit ca măcar noi, ca instituţie, să salvăm numele fostului judeţ Romanaţi. Nu vin cu un argument istoric pe care l-ar putea susţine alţii mult mai bine decât o pot face eu, dar nici nu pot să nu remarc faptul că de fiecare dată când mă gândesc la istoria judeţului Romanaţi trebuie să trec Oltul. Trec Oltul ca să merg la Sucidava; trebuie să trec Oltul ca să merg la Vădastra; trec Oltul ca să merg la Romula, adică în Romanaţi. Pentru celelalte trei comune urbane trebuie să trec Oltul: ca să merg la Balş, la Corabia şi la Caracal, adică tot în Romananţi. Pentru încă două mănăstiri trebuie să trec Oltul şi Olteţul. Sigur că urmare a acestor solicitări am făcut o scrisoare pe care mi-am asumat-o doar eu, nu am vrut să pun pe toţi membrii adunării Eparhiale – 30 la număr – să o semneze, ca să nu pară o presiune. Ştiţi, când vine o hârtie semnată de un număr însemnat de oameni pune şi o anumită presiune pe forurile decidente şi atunci mi-am asumat-o eu cu o anumită cuminţenie, cu un anumit bun-simţ, şi cei de la Patriarhie au fost foarte încântaţi şi nu mi-au mai cerut niciun fel de explicaţii suplimentare. Au înţeles că e un lucru binemeritat de cei de aici, că se face o reparaţie istorică şi culturală, şi imediat, în prima şedinţă a Sfântului Sinod care a urmat, s-a şi adoptat acest lucru. În ce mă priveşte, ne dorim să fie la fel de uşor. Sunt şi eu pentru completare, pentru întregire. Cred că Olt-Romanaţi nu ar trebui să fie respinsă de nimeni. Din 1950 încoace s-a tot plâns după acest Romanaţi, aşa spune istoria”, a explicat Episcopul Sebastian.

Noua denumire va apărea pe documentele oficiale în momentul preschimbării

Iniţiatorii proiectului vor ca oltenii să înţeleagă că este vorba doar de completarea numelui judeţului, fără alte costuri suplimentare sau ascunse, şi să se prezinte la referendumul pe care îl vor organiza cel mai probabil în toamna acestui an. Dacă toate etapele merg bine, şi se înregistrează un vot pozitiv la referendum, senatorul Stănescu anticipează că până la sfârşitul anului, proiectul se va materializa într-o lege promulgată şi perfect validă. „În proiectul de lege va exista un articol care va prevede că totul va merge la preschimbare, tot ce înseamnă administraţie. Noi trebuie să explicăm două lucruri foarte importante: e nevoie şi ne dorim ca acest proiect pe care îl lansăm să fie înţeles de oameni ca nefiind o chestiune politică sau altfel, oamenii să simtă lucrul ăsta, pentru că un referendum implică un anumit număr de oameni care trebuie să fie prezenţi. Rezultatul e la fel de important. Oamenii trebuie să ştie lucrul cel mai important, acela că nu se vor schimba documentele, numai în momentul în care se vor preschimba”, a precizat acesta. Ideea s-a concretizat în decurs de un an de zile, potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Marius Oprescu. „Această idee a apărut acum un an de zile, când am sărbătorit un anumit număr de ani de când este atestat judeţul Romanaţi, şi eram în sala Teatrului Naţional, era vorba de o idee reparatorie prin adăugarea la Olt şi a cuvântului Romanaţi. De atunci am spus că sunt de acord cu această idee, atâta timp cât va căpăta o conotaţie serioasă. Iată că azi (n.red. sâmbătă, 22 aprilie), după mai multe întâlniri pe care le-am avut şi la care am fost invitat, şi adrese oficiale, cred că e prima întâlnire serioasă cu oamenii din Romanaţi şi reprezentanţii oamenilor din judeţ. E foarte importantă ideea cu care plecăm şi ideea care se va propaga mai departe, aceea că nu se schimbă nimic. E vorba de o reparaţie istorică şi de adăugarea cuvântului Romanaţi. Trebuie să găsim o cale de comunicare cu locuitorii judeţului, astfel încât nimeni să nu încerce să o transforme în altceva decât ceea ce vrem să fie: o reparaţie istorică şi o amintire a acestui judeţ. Vreau să transformăm acest demers în unul public”, a conchis Marius Oprescu, preşedintele Consiliului Judeţean. Suţinători au proiectului şi prezenţi la întâlnirea de la Caracal au fost conducerea Consilului Judeţean – preşedintele Marius Oprescu şi vicepreşedintele Virgil Delureanul, prefectul de Olt Silviu Neacşu, deputaţii Marius Iancu, Alexandru Stănescu, Dan Ciocan, Florin Iordache, senatorii Paul Stănescu, Renică Diaconescu şi Siminica Mirea, echipa de conducere a Primăriei Caracal, oameni de cultură din zonă, dar şi reprezentanţi ai asociaţiilor din Caracal.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Accident de muncă mortal la Alro Slatina

Un bărbat de 51 de ani, originar din satul Sineşti, oraşul Potcoava, căsătorit şi tată a cinci copii, şi-a pierdut viaţa, în noaptea de duminică spre luni, în urma unui grav accident de muncă petrecut la uzina de aluminiu Alro din municipiul Slatina.
Tragedia a avut loc în jurul orei 01:45, în timp ce bărbatul, angajat ca maşinist ambalator la silozurile de alumină la Alro, încerca să remedieze o defecţiune apărută la un vagon cisternă cu alumină calcinată pe care îl descărca. Ion Răcău a fost aruncat la pământ de suflul rezultat în urma desprinderii unui capac al vagonului şi, potrivit unor informaţii, a murit pe loc, având capul zdrobit. „Am fost solicitaţi să intervenim la faţa locului, însă nu s-a mai putut face nimic pentru a-l salva pe bărbat, care avea craniul strivit. Cadrele medicale nu au mai efectuat manevre de resuscitare, constatând decesul acestuia”, a precizat medicul Marian Furtună, purtătorul de cuvânt al Serviciului Judeţean de Ambulanţă Olt. O echipă operativă din c…

Colegiul Naţional „Ion Minulescu” Slatina, gazda Olimpiadei „Tinerii dezbat”

Sâmbătă şi duminică, la Slatina se va desfăşura etapa judeţeană a Olimpiadei naţionale de argumentare, dezbatere şi gândire critică „Tinerii dezbat”.
Olimpiada este organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Olt şi va avea loc la Colegiul Naţional „Ion Minulescu” din municipiul Slatina. 13 echipaje, dintre care zece la secţiunea începători şi trei la secţiunea avansaţi, participă la această activitate, a cărei deschidere oficială este anunţată pentru data de 27 mai, în intervalul orar 09:30 – 10:00. Cele zece echipaje la secţiunea începători sunt Colegiul Național „Ion Minulescu”, Colegiul Național „Radu Greceanu”, Colegiul Național Vocațional „Nicolae Titulescu”, Colegiul Economic „P. S. Aurelian”, Liceul cu Program Sportiv – Slatina, Liceul Teoretic „Petre Pandrea” – Balș, Liceul Teoretic „Mihai Viteazul”, Colegiul Național „Ioniță Asan”, Colegiul Tehnic „Matei Basarab” – Caracal, Liceul Teoretic „Ion Gh. Roșca” – Osica de Sus, iar cele zece echipaje la secţiunea avansaţi sunt Lic…

Premiul I pentru Ansamblul „Bălteanca” la Festivalul „Crai Nou” din Braşov

Ansamblul folcloric „Bălteanca” din comuna Bălteni a fost prezent în weekend la cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului naţional de folclor pentru copii „Crai Nou” de la Braşov şi a reuşit să se întoarcă acasă cu premiul I la secţiunea ansambluri de dansuri folclorice.
Festivalul a adunat la start sute de copii, membrii ai unor ansambluri folclorice sau solişti vocali, din judeţele Braşov, Olt, Covasna, Dâmboviţa, Harghita, Prahova şi Tulcea. Ansamblul oltean „Bălteanca” a luat parte la tradiţionala paradă a portului popular românesc, iar pe scena din Piaţa Sfatului din Braşov s-a remarcat cu cele trei momente coregrafice atent pregătite de instructorul coregraf Alexandru Rizea, respectiv cu suita de dans mixt, dansul de fete şi tradiţionalul dans bărbătesc căluşului. Copiii din Bălteni au reuşit să impresioneze juriul cu dansurile lor şi la final dansatorii olteni au primit din partea organizatorilor premiul I la secţiunea ansambluri de dansuri folclorice, categoria clasele V-VIII, ca…